Suntem la jumatatea iernii si de afara ma cheama o vreme cu 20 de grade Celsius, nespus de frumoasa dar in acelasi timp anormala pentru sfarsit de ianuarie. Nici vorba de zapada.
Da, o sa-mi spuneti, inca un articol despre incalzirea globala, bla, bla-uri si lucruri care sunt deja evidente, chiar demonetizate prin repetitie. Nu, nu este un articol despre incalzirea globala, desi cred ca nu mai poate nega nimeni ca exista, ci despre zapada si despre noi, oamenii, care traim acum in aceste timpuri cand prea calde, cand prea reci, cu incendii masive de padure sau inundatii severe.
De fapt, stand cu cana de cafea in mana si privind pe fereastra nu ma bucur ca sunt 20 de grade afara la final de ianuarie, ci din contra, as vrea sa fie frigul ala sanatos de sfarsit de Gerar. Ma tot chinuie intrebarea unde a disparut zapada. Imi place mult vremea frumoasa, dar mi-ar fi placut acum, iarna, sa fie zapada alba asternuta peste campuri, peste sate si orase, zapada groasa care sa scartaie sub talpile cizmelor, asa cum era de fapt zapada in Romania.
Pentru ca da, este timpul zapezii, calendaristic suntem intr- o luna de iarna. Iar copiii inca mai asteapta sa ninga, sa iesim la joaca in zapada. De asta cel putin ai nostri nu ne-au lasat sa strangem bradul decat astazi, la sfarsit de ianuarie, pentru ca bradul reprezenta pentru ei ultimul fanion, ultimul reper in asteptarea omatului.
Da, insa conform datelor furnizate de ANM pana in acest moment in Romania nu va mai ninge in aceasta iarna decat putin pe la munte, pe zonele inalte si cam atat. Precipitatii destul de putine in rest. Mai caut informatii pe internet despre subiect, dar nu gasesc . Pur si simplu zapada a disparut, s-a retras in munti, cu ursii flamanzi si caprele negre, animale din ce in ce mai putine si ele. Le-am distrus habitatul prin defrisarile masive de padure din ultimii ani.
Zapezii i-a luat locul varianta artificiala pe partii si gata. Gasesc pe net cateva stiri despre producatorii agricoli in panica pentru ca lipsa de precipitatii, inclusiv lipsa zapezii pune in pericol viitoarele recolte si ii obliga pe acestia sa irige suprafete mari agricole. Unii au mijloace si posibilitati, altii nu. Rezultatul se va vedea in pretul produselor alimentare pe care le vom cumpara tot noi.
Ies din gandurile mele pentru ca intra pe usa vecina mea, tanti Rada, o batrinica simpatica care e mai tanara sufleteste si mai in putere decat multi dintre noi.
-Hai sa traiesti, fata mea, ti-am adus niste oua proaspete pentru copii ca oua nebunele astea de gaini incontinuu si nu am ce face cu atatea oua, spune ea in timp ce-mi intinde un cos cu vreo 15 oua.
-Sarut-mana, tanti Rada, ii zic si-i ofer un scaun sa mai stam un pic de vorba.
Vecina mea, tani Rada cred ca a sarit binisor de 80 de ani, dar are o față vesela mereu, e vorbareata si foarte activa.
Locuieste langa mine, are o casa mica si o curte mare plina de pomi, casa abia se mai zareste printre ei. Intr-o casa mica, locuieste un suflet atat de mare. Are curtea ingrijita, plina de trandafiri si tot felul de floricele. Mi-a dat si mie seminte de flori, dar ale mele nu sunt asa de frumoase ca ale ei. Are o gradina de zarzavat de care se ocupa tot ea, nu mai sapa ca nu mai poate, dar aduce oameni cu ziua la sapat si ingrijit curtea si gradina. Toata vara are gradina plina de legume.
In spatele casei are o poiata cu gaini si cateva rate si mai in spate o livada cu pruni si nuci.
La tanti Rada se strange in fiecare weekend toata familia. Vin copiii si nepotii si te miri unde incap in casuta ei atatea suflete, dar vin ca o iubesc toti pe batrana. Si ea ii asteapta in fiecare saptamana cu mancare sanatoasa, gatita, cu gogosi calde si cornulete cu gem.
-Vin, draga mea, maine vin toti, vin galbejiti de la blocuri si pleaca rosii in obraji, imi confirma batranica urmatoarea vizita a familionului in timp ce se indreapta spre usa sa plece.
-Tanti Rada, uite ce vreme e afara, parca e prea cald pentru sfarsit de ianuarie. De ce nu mai ninge ? o intreb eu, sperand ca ea care a trecut prin atatea, detine raspunsul.
-De la poluare, fata mamii, de la poluare. Daca te uiti dimineata in zare spre oras se vede un fum gri care acopera tot orizontul. Cum sa mai ninga ? Hai, ramai sanatoasa, imi spune ea mergand cu pas usor catre casa.
De la poluare, imi rasuna in cap cuvintele ei. Da, despre poluare am gasit multe lucruri care pot fi impartasite cu voi, dar cel mai mult m-a intrigat definitia a ceea ce este amprenta de carbon. Adica, absolut toate activitatile noastre zilnice lasa o amprenta in atmosfera, niste gaze cu efect de sera masurate de obicei in CO2.
Absolut toate activitatile noastre cum ar fi conducerea masinii, zborul cu avionul si incalzirea caselor determina amprenta de carbon principala.
Restul de activitati cum ar fi marfurile pentru casa noastra, alimente si imbracamintea, incalzirea sau racirea locuintei, prepararea apei calde cu combustibili fosili, genereaza amprenta de carbon secundara.
Interesant mi se pare faptul ca exista calculatoare on line ale amprentei de carbon. Daca vreti sa va calculati amprenta de carbon aveti link-ul necesar chiar aici:
https://www.carbonfootprint.com/calculator.aspx
Conform datelor statistice, amprenta de carbon anuală a unui locuitor din mediul urban, fără consumului apei calde pentru spălare, utilizarea transportului public, consumul produselor alimentare și alte lucruri mici, poate fi evaluată la aproximativ la 4 tone de CO2 pe locuitor. La asta se mai adauga 10 tone de CO2, dacă sunteți conducator auto si utilizati zilnic autoturismul personal si încă 4,5 tone, dacă zburați cu avionul . În total: 18,5 tone de CO2 pe an pentru un locuitor. Daca inmultim cu numarul de locuitori din oras, din tara, sau din lume, e ceva!!
Care este solutia pentru scaderea poluarii? Solutia este conversia de CO2 in oxigen. Exista o „masinarie” 100% naturala, incredibil de complexa si eficienta care converteste CO2 in Oxigen. Acesta „masinarie” este pomul. Pomul. Protejeaza Omul. Atat de simplu este! Atentie, vorbim despre copacii pe care tot noi ii sacrificam pentru incalzirea locuintelor, mobila sau mai grav, case din lemn.
Un om adult inspiră aproximativ 7 până la 8 litri de aer într-un minut. Prin urmare un om consumă 550 de litri de oxigen pur pe zi, sau dacă doriți, circa 19 metri cubi.
Să comparăm consumul de oxigen cu cantitatea produsă de un copac destul de mare, de 50 cm diametru, și o înălțime aproximativă de 30-40 de metri. Acest copac produce aproximativ 92 de litri de oxigen pur pe zi, oferindu-i unui om 14% din necesarul zilnic. Asta înseamnă că un om ar putea supraviețui într-un spațiu închis, dacă ar fi înconjurat de 7 copaci foarte mari.
Ca urmare, noi nu putem exista daca nu exista copacii. Padurea actioneaza ca un filtru enorm ce improspateaza aerul pe care-l respiram. Si tot padurea este modalitatea cea mai importanta prin care putem reduce amprenta de carbon pe care noi oamenii, o emitem in atmosfera. Mai mult decat atat, copacii absorb substantele chimice periculoase care ajung in sol. Ei mai au capacitatea sa filtreze apele menajere si substantele chimice de la ferme si reduc efectele substantelor care se varsa pe carosabil. Copacii, plantati strategic, in jurul casei reduc atat zgomotul provocat de masini, cat si cel provocat de trenuri si avioane, in cazul in care locuiti in apropierea garilor sau aerporturilor.Tot copacii pot reduce efectele dramatice ale inundatiilor. In zonele cu defrisari masive inundatiile au provocat mari probleme oamenilor si solutia ar fi re-impadurirea zonelor afectate de taieri.
Mai mult decat atat, copacii ne protejeaza, mai ales atunci cand sunt verzi si de poluarea electromagnetica. Cu cat frecventele antenelor de radiocomunicatii cresc, precum tehnologia 5G, arborii realizeaza obstacole pentru radiatia electromagnetica acestia devenind un scut de protetie pentru orice vietate.
Si asta nu e tot, pomii se taie atunci cand sunt verzi generand astfel o „crima dubla” prin suprimarea potentialului de conversie a CO2-ului in oxigen, pentru inca cativa zeci de ani, cat ar mai fi trait acel arbore.
Asa ca, pornind de la lipsa zapezii am ajuns la poluare, la amprenta de carbon si cum o putem calcula si la copacii care reduc prin aportul lor de oxigen acest CO2 din atmosfera.
Asta inseamna ca trebuie sa devenim mai responsabili si mai asumati in tot ceea ce facem si sa protejam copacii si padurea.
Ce putem face?
Sta in puterea noastra sa alegem sa nu cumparam produse obtinute din lemn si din derivate precum celuloza. Noi cream cererea. Daca n-ar fi cerere n-ar fi oferta…. Mai mult decat atat, conform unui articol din revista capital „ in Romania se taie intr-un an 38,6 milioane de metri cubi de lemn” si se pare ca cifrele reale sunt mult mai mari.
Putem alege sa nu locuim in case de lemn unde s-au taiat zeci de arbori pentru a se construi o casa, putem alege sa locuim in case construite din materiale care au amprenta de carbon mica, materiale eco friendly. Unde puteti planta un copacel, faceti-o! Acolo unde aveti deja unul, ingrijiti-l! Pentru ca pomul protejeaza omul! Facand fiecare cate un pic din toate astea, se va intoarce si zapada!
Si concret, ca sa nu fie doar alte vorbe intr-un alt articol, haide-ti sa ne mobilizam impreuna: intra si tu in campania noastra de reciclare. Recicleaza hartie, plastic, sticla sau fier si trimite-ne o poza cu tine la depozit, sau cu bonul fiscal, sau orice altceva care sa faca dovada actiunii tale de reciclare. Vei intra astfel in comunitatea noastra, comunitatea „Ecodavia” a celor care protejeaza mediul si fii pe podiumul lunii februarie cu cele mai multe kilograme de materiale reciclate. Mai mult decat atat, poti castiga prin tragere la sorti 3 premii constand in 3 arbusti ornamentali pentru casa ta. Esti gata ?
sursa: https://www.quora.com/How-much-oxygen-is-consumed-by-all-the-person-on-the-earth-in-1-breath
http://ecology.md/md/page/cum-se-masoara-amprenta-de-carbon
https://life.hotnews.ro/stiri-acasa-2059013-top-10-motive-plantam-copac.htm
https://www.carbonfootprint.com